|
|
||
|
Vezi și:ORAȚIE,
ORAR,
NOD,
CIRCADIAN,
CART,
CREȘĂ,
COTIDALĂ,
MATINEU,
SULIȚĂ,
MINUT,
BREVIAR
... Mai multe din DEX...
PE ORĂ - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PE ORĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 268 pentru PE ORĂ. Traian Demetrescu - Trec orele... ... Te turbură cu nesfârșitul Și tristul gol că nu mai sunt... Ca cerul unei seri de toamnă Se-ntunecă pierduta minte: Nimicul își întinde noaptea Pe calea ducerei-nainte... Uimit în loc s-oprește omul Ca-n fața unui ne-nțeles: Din gândurile risipite Nehotărârea a cules... Și clară ... Alexandru Macedonski - Rondelul orelor ... Alexandru Macedonski - Rondelul orelor Rondelul orelor de Alexandru Macedonski Omnia vulnerant, ultima necat Pe rând orice ore rănesc, Iar ultima vecinic omoară... -- Tot sufletul mi-este-o vioară Ce plânge duios că trăiesc. Și nici nu mai cerc să ... Când viața s-arată ușoară. -- Pe rând orice ore rănesc, Iar ultima vecinic omoară. Oricâtă cerească comoară Ar fi într-un lut omenesc, Zvârlit de pe clipa ce zboară Recade în iadul obștesc; -- Pe Ion Luca Caragiale - Ultima oră ... s-a contrazis și l-au arestat. - Și acuma, unde e? - E închis la cazarma vânătorilor în deal. - Ei! dar italianul? - Care italian? - Italianul pe care l-a prins. - Nu, nene; nu-ți spui că e bulgar? - Bine, ăsta pe care l-a-nchis la cazarma vânătorilor, da, e bulgar; dar ăla pe care spuseși că l-a prins la Bușteni... nu era italian? - A! da! ala, da, ala era italian... - Ei! cu ala ... închis? Tot la cazarma vânătorilor? - Aș! asta e teribil... că le-a scăpat! - Cum se poate? - Da, le-a scăpat frumușel. Pe când voiau să-i ia dinamita și să-l lege, repede a dat brânci unuia dintre agenți, pe alt agent l-a răsturnat cu o lovitură de picior în pântece, pe urmă a scos un pumnal și un revolver și amenințându-i s-a făcut nevăzut... Se crede că s-a ... de ofițeri români și treisprezece soldați, făcând exerciții pe malurile Dunării, între Călărași și Giurgiu, au fost înconjurați de echipajul unei șalupe bulgare, care debarcase ... ... Mihai Eminescu - Sara pe deal Sara pe deal de Mihai Eminescu Sara pe deal buciumul sună cu jale, Turmele-l urc, stele le scapără-n cale, Apele plîng, clar izvorînd în fîntîne; Sub un salcîm dragă, m-aștepți ... cît îmi ești dragă. Ne-om răzima capetele-unul de altul Și surîzînd vom adormi sub înaltul, Vechiul salcîm. — Astfel de noapte bogată, Cine pe Constantin Negruzzi - Negru pe alb ... malorosiani). În vremea aceasta am ajuns la Roman, dar trebui să ne coborâm din trăsură, și n-ar fi nici o greșală dacă am merge pe jos pănă la gazdă, căci prin bortele șoselei de pe ulița Romanului, suntem în risc să ne prăvălim, și să ne rupem gâtul. Politia Romanului întemeiată de romani și numită Praetoria Augusta și mai apoi ... Satul prin care trecem este Bozienii; dincolo în stânga sunt Budeștii. Toate sunt frumoase în ținuturile Romanul și Neamțul ce se par o grădină. Natura pe toate le-a înzestrat deopotrivă; le deosebește numai gustul proprietarului. Să nu trecem cu nebăgare-n seamă pe lângă Bălănești. În iazul acesta, precum odinioară în fântâna Ipocreni, ades se scaldă Muzele * Mergând înainte nu te poți opri de a privi ... și seamănă de departe cu o cordea albă? Se numește Cracău. Artistul ar zugrăvi con amore acele sate vesele împregiurate de grădini ce se prelungesc pe ambe malurile lui, și acest întreit șir de munți ce se întind în amfiteatru pe orizon, tufoși și creți ca freza unei marcheze din veacul XIV, deasupra cărora în depărtare domnește Pionul, spărgând norii cu pleșuvul său creștet. Iacă intrăm ... Nicolae Gane - Comoara de pe Rarău ... Nicolae Gane - Comoara de pe Rarău Comoara de pe Rarău de Nicolae Gane Întovărășit de-un călăuz din Dorna, tânărul Costin se urca pe muntele Rarău, care este unul din cele mai înalte piscuri ale Carpaților. Deasupra Rarăului stau clădite două stânci gigantice numite Pietrele Doamnei, înnegrite de timp ... opriră ochii pe-un soi de vizunie, care se deschidea fioroasă la picioarele stâncilor și mergea adânc în pământ. — Ce este aceasta? întrebă Costin pe călăuz. — Astă groapă n-are fund; se zice că merge până la măruntaiele pământului. Ea nu de mult s-a ivit, și ... când cu piciorul, când cu brațul de fiecare ruptură unde putea să se sprijine, de fiecare bolovan, de fiecare creangă, până ce, în fine, ajunse pe coama stâncii. Apoi, răsuflându-se adânc, el începu a trage cu funia la sine pe tovarășul său din vale! — Ia sama și nu te teme! strigă el. Costin, văzându-se atunce râdicat în sus în mijlocul unei furtuni care ... picioare, pe marginea căreia se legăna întocmai ca limba unui ornic, simți tot sângele amorțindu-i în vine și un văl negru i se puse ... Mihai Eminescu - Pe lângă plopii fără soț... ... Mihai Eminescu - Pe lângă plopii fără soţ... Pe lângă plopii fără soț... de Mihai Eminescu Pe lângă plopii fără soț Adesea am trecut; Mă cunoșteau vecinii toți - Tu nu m-ai cunoscut. La geamul tău ce strălucea Privii atât de des ... înțeles. De câte ori am așteptat O șoaptă de răspuns! O zi din viață să-mi fi dat, O zi mi-era de-ajuns; O oră să fi fost amici, Să ne iubim cu dor, S-ascult de glasul gurii mici O oră, și să mor. Dându-mi din ochiul tău senin O rază dinadins, În calea timpilor ce vin O stea s-ar fi aprins; Ai fi ... Și te privesc nepăsător C-un rece ochi de mort. Tu trebuia să te cuprinzi De acel farmec sfânt, Și noaptea candelă s-aprinzi Iubirii pe George Topîrceanu - Pe un volum de Eminescu ... unui obiect luminat dintr-o parte; iar ideea subînțeleasă, provocată de un singur cuvânt („aziâ€�). Și luați seamă: convingerea că femeia iubită e singura pe lume (această iluzionare exprimată indirect prin sub-înțelesul „odinioară te deosebeai de toateâ€�) este ceea ce Stendhal explică pe zeci de pagini prin fenomenul cristalizației ; e cel mai caracteristic efect sufletesc al amorului; e însuși Amorul... „La umblet și la port...â€� De ... se înțelege că nu ți-ar fi greu să faci deosebire între iubita ta și celelalte femei, chiar dacă n-ai fi așa de înamorat . Pe câtă vreme ca să poți deosebi o femeie de toate celelalte numai de pe umblet, de departe (să-i poți presimți apropierea), trebuie să iubești într-adevăr. Numai amorul singur îți dă putința de a observa o ... al doilea spune lapidar și indirect: „Te iubeam atât de mult, încât eram în stare să te deosebesc dintre toate celelalte femei, numai de pe umblet și de pe portâ€�. Deci ca să recapitulăm: primul vers indică un sentiment în cea mai caracteristică manifestare a lui, al doilea vers, concentrând esențialul în ... Mihai Eminescu - Privesc orașul furnicar ... Mihai Eminescu - Privesc oraşul furnicar Privesc orașul furnicar de Mihai Eminescu Privesc orașul furnicar  Cu oameni mulți și muri bizari, Pe strade largi cu multe bolți, Cu câte-un chip l-a stradei colț. Și trec foind, râzând, vorbind, Mulțime de-oameni pași grăbind ... Cântând a cărților cuvinte. În urmă vin ca-ntr-un prohod; Tineri, femei, copii, norod; Dar nu-i prohod  sfințire de-apă, Pe uliți lumea să nu-ncapă; Se scurg încet  tarra bumbum  Ostașii vin în marș acum, Naintea lor tambur-major, Voinic el calcă din ... Cezar Bolliac - O dimineață pe Caraiman ... a nopții locuință, Coboară-n șiruri brazii spre râul zgomotos Ce spumegă, se luptă, în repedea-i silință Și cade, se sfăramă p-adânc prăpăstios. Pe poalele de munte, colnice înverzite Pe care-mbrățișează pâraie șerpuind, Albesc mulțimi de turme ici-colo risipite, Și buciume din stâne s-aud pe vânt venind. Și erghelii, cireade, păduri, livezi, corneturi Pe coaste, prin vâlcele, când jos și când mai nalt, Ca frunze, umbrulițe pe niște largi bucheturi, Și drumuri, potecuțe, - cordele-n câmp de smalt. Câmpia e adâncă, și sate semănate, Orașe ici și colo pe râuri se întind, Și muncitori și holde pe brazdele arate Abia le prinde ochiul pe peisagi umbrind. Departe, mult departe, Danubul lat albește, Și dincolo de dânsul stă Emul încruntat; Cu el pare Carpatul din când în când vorbește; De ... ar putea să spuie această panoramă? Prin vorbe cine poate s-arate-acest mister? Eshil le-ar zice iaduri, adâncuri sfărâmate, În care el privește pe Jupiter trăsnind, Giganți și Ecatonhiri, Titani care îl bate, Zvârlind în ceruri munți, și p-Adis greu rănind. Pe Leaota noroasă ce ochiul n-o pătrunde, Lungit, ca un alt munte, ar da pe ... Nicolae Filimon - Orașul Bergamo și monumentul maestrului G. Donizetti ... care să-mi escite curiozitatea dupe Roma, Florența, Pisa și Veneția? — Te amăgești, siniore. Italia este semănată cu monumente, și tot orașul își are pe ale sale în parte. — Care sînt dar ale orașului Bergamo? — Sunt mai multe. — Spune-mi pe cele mai însemnate! — Este domul clădit în secolul IX; Santa Maria Maggiore, unde se află mausoleul maestrului Donizetti; vila celebrului tenor Rubini, galeria de ... Nu sînt nici baron, nici barometru, nici chiar muscal sau muscă cîinească, ci un sîrman creștin venit aci ca să vărs cîteva lacrime de recunoștință pe mormîntul nenorocitului Donizetti. — Iubești poate foarte mult pe răposatul? — Sunt unul din cei mai fierbinți adoratori ai săi. — Cunoști istoria vieții sale? — Nu, din nenorocire, dar aș dori prea mult ... și dorința ți se va împlini. — Te rog, venerabile părinte, narează-mi această istorie și mă vei îndatora foarte mult. Călugărul meu se puse pe un scaun față în față cu monumentul despre care ne este vorba, și începu narațiunea în felul acesta: „Celebrul maestru Donizetti s-a ... ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PE ORĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru PE ORĂ. ... ORÁȚIE , orații , s . f . 1. ( Pop . ) Urare în versuri pe care colăcarii o adresează mirilor la nuntă ; conăcărie . 2. ( Livr . ; înv . ) Felicitare , urare ; p . ext . cuvântare , discurs ( rostit la anumite ceremonii sau ocazii ) . 3. ( Înv ... ... ORÁR^1 , orare , s . n . Veșmânt bisericesc în formă de fâșie lungă și îngustă de lână , de mătase sau de bumbac , purtat pe umăr de diacon în timpul slujbei religioase . ORÁR^2 , - Ă , orari , - e , adj . , s . n . 1. Adj . Care arată orele ; privitor la ore ; care se ... ... făcut un ochi prin care s - a petrecut unul dintre capete și s - a strâns tare ; legătură obținută astfel . 2. Proeminență pe trunchiul unui arbore , pe tulpina unei plante sau la încheietura unui cotor ; punct de unde încep să crească crengile pe tulpină sau frunzele pe lujer . 3. ( Înv . și pop . ) Articulație , încheietură ( a degetelor ) . 4. ( În sintagmele ) Nodul gâtului ( sau gâtlejului , beregatei etc . ) = mărul lui Adam . Nod vital ... Umflătură , tumoare , nodozitate , gâlcă rezultată dintr - o stare patologică . 6. Punct dublu al unei curbe în care aceeași ramură a curbei se intersectează pe ea însăși . 7. Fiecare dintre punctele în care sunt dispuși atomii , moleculele unei rețele cristaline . 8. Fiecare dintre cele două puncte în care orbita unui ... cu neputință de rezolvat . 12. Unitate de măsură pentru viteza navelor , egală cu viteza unei nave care se deplasează cu o milă marină ( 1852 m ) pe oră ... CIRCADIÁN adj . Ritm circadian ( Med . ; în sintagma ) = ritm biologic intern pe o durată de aproximativ 24 de ore al unui organism ( aflat în imposibilitatea de a sesiza alternanța dintre zi și noapte ) . [ Pr . : - di ... ... de acest tip folosit de copii în unele jocuri sportive . [ Scris și : kart ] CART ^1 , carturi , s . n . 1. Serviciu de patru ore , executat permanent , pe schimburi , pe ... CRÉȘĂ , creșe , s . f . Instituție care asigură îngrijirea copiilor până la vârsta de trei ani , un număr de ore sau de zile , pe ... COTIDÁLĂ , cotidale , adj . Linie cotidală ( Geogr . ; în sintagma ) = curbă care unește punctele de pe suprafața mărilor și oceanelor în care mareele au loc la aceeași oră ... MATINÉU , matinee , s . n . 1. Spectacol care are loc dimineața sau în primele ore ale după - amiezii . 2. ( Înv . ) Rochie de casă pe ... ascuțit , folosită mai ales în antichitate și în evul mediu ; lance . 2. Fig . ( Pop . ) Unitate de măsură a timpului , egală cu circa o oră și jumătate , calculată după spațiul străbătut de un astru pe ... minute , s . n . , s . f . I. S . n . 1. Unitate de măsură a timpului , egală cu a șaizecea parte dintr - o oră și care cuprinde șaizeci de secunde . 2. ( Concr . ; la pl . ) Mâncare ( frugală ) pregătită pe loc . la comanda consumatorului . 3. ( Mat . ) Unitate de măsură pentru unghiuri și arcuri , egală cu a șaizecea parte dintr - un grad . II. S ... ... BREVIÁR , breviare , s . n . 1. Lucrare în care sunt expuse sumar noțiuni , date etc . dintr - un anumit domeniu . 2. Carte care cuprinde slujbele și rugăciunile pe Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||